" Eu nu reviu. ( pictorul ajunsese sa lucreze foarte repede - era in perioada in care se refugiase in Franta mahnit profund de atitudinea pe care cei ce conduceau atunci tara si cultura o avusesera fata de el - aici picteaza mai mult peisaje ) Cat am putut prinde dintr-o data, atata ramane. Daca nu-mi place, sterg si incep din nou. Bineinteles, cand e o lucrare de atelier, se schimba vorba. Dar acelea, greu traiesc! Pana sa le ispravesti, fuge viata din ele. Toate-ti fug. Fuge expresia lucrurilor, ca s-a unei figuri omenesti - fuge lumina si, ceea ce e mai important, pentru ca e in adevar ireparabil - fuge fragezimea sentimentului tau, privirea, dispozitia, sufletul tau de atunci, cu care n-ai sa te mai intalnesti niciodata.
De cate ori nu mi s-a intamplat, cand n-aveam culorile la mine, sa vad un colt de natura admirabil. Ma uitam la ceas, ca sa viu a doua zi exact la aceeasi ora sa lucrez. Veniam si nu mai era nimic. Erau copacii, era valea, s-aceeasi lumina era. Dar...nu mai eram eu cel de ieri..."
...completez cu permisiunea dvs.: de cate ori nu mi-am dorit ca o anumita clipa sa poata fi repetabila macar o data, ca sa nu mai vorbesc de visul de a transforma acea clipa in eternitate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu