Dupa un somn mai odihnitor ca oricand in ultima vreme, m-am trezit cu ganduri "organizatorice" marete. Am multe de aruncat, multe de curatat, multe de lustruit si foarte multe de aranjat in rafturile vietii mele, in lazile de zestre pe care sa le las Martei si Mariei. Dar pentru asta e nevoie de vointa pe care incerc sa o adun acum dintr-o ceasca plina ochi cu cafea (fara lapte, ca sa fie cat mai tare) si din cerealele celor 3 biscuiti de pe farfurie. Pentru asta e nevoie de sufletul intreg, pe care l-am reconstituit dupa rugaciunea de dimineata, in care El si Ei au pus mana de la mana sa ma ajute cu liant bun pentru ca bucatile toate sa stea cat mai lipite. E drept, ca dupa atatea scindari nu se poate sa nu mai ramana fisuri, fante pentru lumina care, strabatand sufletul, acum intregit, sa aminteasca de cele petrecute si nicicand pe-trecute.
Sper intr-o ordine impletita cu dez-ordine de VIATA (cata va fi sa fie) cu bucurii marunte care sa aiba puterea de a se indesa bine si in golurile ramase, asa incat in ziua finalului Dumnezeu sa-mi gaseasca sufletul neted, frumos, curat, invaluit si nu strabatut de Lumina.
Gata cafeaua, gata biscuitii, gata scrierea si GATA DE TREABA pe diverse acorduri...
Zambiti, va rog! E totusi duminica, chiar daca "doamna" s-a apucat de asa o "curatenie" serioasa si nu mai viseaza la "cai verzi".
Sper intr-o ordine impletita cu dez-ordine de VIATA (cata va fi sa fie) cu bucurii marunte care sa aiba puterea de a se indesa bine si in golurile ramase, asa incat in ziua finalului Dumnezeu sa-mi gaseasca sufletul neted, frumos, curat, invaluit si nu strabatut de Lumina.
Gata cafeaua, gata biscuitii, gata scrierea si GATA DE TREABA pe diverse acorduri...
Zambiti, va rog! E totusi duminica, chiar daca "doamna" s-a apucat de asa o "curatenie" serioasa si nu mai viseaza la "cai verzi".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu