O lacrimă
De-ar fi să-ţi împărţeşti odată
Tu bogăţiile ce ai,
Din toate darurile tale,
Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai.
Mi-ai da atunci un strop de suflet,
Ce din adâncuri îmi răsare,
Căci numai din adâncul mării
Se pescuiesc mărgăritare...
Mai bine "margaritare" decat "lacramioare". Le-am sadit acum doi ani, sa fie companie placuta smochinului, care e invatat cu "plangacioasele" . Acu', cand le vad cum se'nmultesc, de la un an la altul... Noroc ca mai sunt pe lume si lacrimi de fericire..., si margaritare...
De-ar fi să-ţi împărţeşti odată
Tu bogăţiile ce ai,
Din toate darurile tale,
Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai.
Mi-ai da atunci un strop de suflet,
Ce din adâncuri îmi răsare,
Căci numai din adâncul mării
Se pescuiesc mărgăritare...
Mai bine "margaritare" decat "lacramioare". Le-am sadit acum doi ani, sa fie companie placuta smochinului, care e invatat cu "plangacioasele" . Acu', cand le vad cum se'nmultesc, de la un an la altul... Noroc ca mai sunt pe lume si lacrimi de fericire..., si margaritare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu