vineri, 28 august 2009

Singuratate si destin - E.M. CIORAN



" Sunt eu? Nu sunt eu? Raman perplex in fata anilor, a evenimentelor si a atator cuvinte cu sens si fara sens. Cum sa nu fiu contaminat de un inepuizabil orgoliu, de credinta in sine si de victoria asupra fricii de ridicol? Adevarul este ca credeam in mine, ca-mi aranjasem o soarta si ca tensiunea interioara era intretaiata de un vartej in acelasi timp rafinat si salbatec. Secretul meu era simplu: n'aveam simtul masurii. In fond aceasta-i cheia oricarei vitalitati. - Paris 16 Julie 1990"

Recitesc aceasta carte dupa ce am descoperit oarecum un alt Cioran in "Scrisori catre Wolfgang Kraus 1971-1990", carte aparuta recent la Humanitas in traducerea, alcatuirea si cu adnotarile profesorului George Gutu. O recomand.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Intr-adevar, se pare ca ati descoperit un alt Cioran. Atat de diferit incat ai zice ca e Corneliu Zelea Codreanu!

Roxana Creanga spunea...

Scrie pe undeva de "perplexitate"? Da' de "frica de ridicol"? O facui LATA. NU are rost sa ma scuz cu graba de a fura o poza de pe net...Asemeanea ignoranta e de neiertat. Un "multumesc" ar fi putin. Doamna, va pot oferi o cafea, o inghetata? Desi...cred mai mult ca:domnule, va pot oferi o palinca buna!